Raphael
De treizeci de ani se lucreaza in liniste la restaurarea frescelor lui Raphael din incaperile care-i poarta numele din Muzeul Vaticanului, cateva sali mai departe de locul in care vizitatorii privesc cu uimire culorile si tonurile proaspat restaurate ale lui Michelangelo de pe tavanul Capelei Sixtine. Lucrul de restaurare a unei opere de arta e aproape intotdeauna revelator al adancimii creatiei, al felului in care artistul si-a conceput opera, de la greselile pe care le-a facut si pana la modul in care si-a transferat de pe hartie desenele sale extraordinare pe peretii ce duc pana in apartamentele papale.
In timpul lucrarilor au fost gasite ramasite dintr-un pranz vechi de 500 de ani si o urma a mainii impregnata pe perete, dar probabil nu se va sti niciodata daca au apartinut artistului. pe schelele ascunse dupa panze albe, restauratorii lucreaza de zor la “Heliodor scos din Templu”, considerata cea mai mare realizare a lui Raphael, in care ” se simte maturizarea lui Raphael, ceea ce nu simti in lucrarile dinainte din celelalte camere”, dupa cum zicea Maurizio De Luca, seful restauratorilor de la Muzeul Vaticanului.
Cand Raphael avea doar 25 de ani, a fost chemat de la Florenta la Roma de catre Papa Iulius II pentru a picta apartamentul pontifului din Palatul Apostolic, care isi dorea cu totul altceva decat ceea ce fusese camera papala a predecesorului sau virtual, Alenadru VI din Borgia (virtual, pentru ca intre cei doi, papa pentru doua saptamani a fost Pius III, in 1503)
Restauratorii spera sa termine in decurs de un an lucrul la ingerul scaldat in lumina straluitoare care-l trezeste din somn pe Sf Petru, inchis. Ei au gasit astfel o pata de culoare rosie pe nasul ingerului, probabil o pensula gresita a unuia dintre mesterii lui Raphael. Unul dintre restauratori, paolo Violini, trecandu-si mana pe deasupra picturii, a descoperit o mica gaura, lasata de un compas cu ajutorul careia muncitorii lui Raphael au transferat liniile desenului de pe foate pe perete.
“Culorile sunt intr-o forma foarte buna pentru ca fresca este de o calitate exceptionala”, a mai spus Violini.
Dar peretii au urme de crapaturi si umflaturi, rezultate de pe urma schimbarilor pe care le-au facut pontifii camerelor lor, inclusiv frecvente mutari ale sobelor si cosurilor.
Curatand frescele din Stanza de la Signatura, restauratorii au realizat problemele cu care s-a confruntat Raphael in amestecarea ingredientelor pentru gips.
Scoala romana folosea piatra vulcanica, de la Vezuviu, in loc de nisip folosit in Italia de nord, si se pare ca Raphael a schimbat compozitia amestecului, judecand dupa numarul de crapaturi din partea superioara a frescei numita “Scoala din Atena”. Aici a fost gasit bobul de fasole, probabil din pranzul unuia dintre artisti.
Curatarea ultimei camere, Holul lui Constantin, se preconizeaza sa se finalizeze in 3 ani. Multe din fresce s-au realizat dupa moartea lui Raphael in 1520, dar au urmat schitele realizate de el. Muzeul mai doreste sa publice fotografii ale camerelor restaurate pana acum.
Camera lui Heliodor este restaurata din banii donati de o familie din New York, care s-a pastrat anonimatul in fata presei.
Capela Sixtina a fost inaugurata in 1999, dupa 20 de ani de restaurari.
( via seattletimes)
