Reguli pentru a scrie o povestire, in viziunea lui Kurt Vonnegut
Iata-le:
- Foloseste timpul unui total necunoscut (cititorul) in asa fel incat el sau ea sa nu simta ca si-a pierdut timpul
- Da-i cititorului macar un personaj cu care sa se identifice
- Fiecare personaj trebuie sa doreasca ceva, chiar si daca doar un pahar cu apa
- Fiecare fraza trebuie sa indeplineasca o cerinta din doua posibile - sa dezvaluie caracterul unui personaj sau sa avanseze actiunea
- Incepe actiunea cat mai aproape de sfarsit posibil
- Fii sadic. Nu conteaza cat de dulci si inofensive sunt personajele tale principale, fa sa li se intample lucruri ingrozitoare - in asa fel incat cititorul sa vada din ce stofa sunt croite
- Scrie astfel incat sa satisfaci o singura persoana - daca deschizi fereastra si faci dragoste cu toata lumea, ca sa zicem asa, povestirea ta o sa faca pneumonie
- Da-le cititorilor cat de multe informatii cat mai repede posibil. La naiba cu suspansul. Cititorii trebuie sa inteleaga ce se intampla, unde si de ce, incat sa fie capabili sa termine povestea ei singuri, daca s-ar intampla ca gandacii sa manance ultimele pagini ale cartii
