.:: UnderWay ::.

Pestii luminosi

Aceasta grupa de circa 250 de specii include cativa dintre cei mai comuni pesti de apa sarata. majoritatea traiesc in oceane, la mare adancime, si sunt rareori vazuti. au o diversitate de forme si dimensiuni, insa toti au dinti articulati si randuri de organe luminoase pe corp. aceste specii se hranesc cu alti pesti sau cu mici animale ce plutesc in plancton. ei traiesc in toate oceanele de pe glob.

Bioluminescenta
lumina soarelui e absorbita de apa marii: cu cat adancimea e mai mare, cu atat e mai intuneric (la peste 1000 m, apa e neagra).. in aceste conditii, multi pesti produc propria lumina, folosita pentru a tine legatura intre ei sau pentru a ademeni prada. alte vietati luminescente sunt meduzele, molustele si insectele. fenomenul producerii de lumina de catre fiintele vii se numeste bioluminescenta. unele animale lumineaza cu tot corpul, altele au organe luminescente pe care le pot aprinde si stinge. lumina e produsa de o proteina numita luciferina, ce straluceste atunci cand e descompusa de oxigen. pestii luminescenti din Oceanul Indian folosesc bacterii pentru a produce lumina.

Pestele cu gura tepoasa (cyclothone, 6cm)
acesti pesti de apa adanca sunt considerati cei mai numerosi pesti de apa sarata de pe glob. ei se hranesc cu mici animale planctonice si au maxilarele prevazute cu tepi care-i ajuta sa-si culeaga prada. pe partea ventrala au organe luminoase.

Pestele-vipera (Chauliodus sloani, 30cm)
isi datoreaza numele coltilor lungi care se ridica din maxilare chiar si cand gura este inchisa. El are un corp subtire, negru ca smoala, iar una dintre inotatoare este prevazuta cu un spin lung cu varful luminos, folosit pentru a ademeni alte animale. poate inghiti animale aproape la fel de mari ca el. stomacul lui are un invelis inchis la culoare, impiedicand lumina de la prada inghitita sa fie remarcata de alti pradatori.

Toporul de argint (Argyropelecus aculeatus, 7,5cm)
in urma cu 50 de ani, cand sonarul a fost folosit pentru prima oara la cercetarea fundului marii, cercetatorii au detectat ecouri care pareau sa urce la suprafata in timpul noptii si sa coboare ziua. acestea proveneau de la bancuri de Argyropelecus de mare adancime, care noaptea se hranesc cu plancton. ei au corpul foarte ingust si argintiu, partea abdominala fiind prevazuta cu o carena ascutita, la fel ca taisul de topor. pestele tine legatura cu specia lui cu ajutorul unor siruri de lumini care, vazute de dedesubt, dau o stralucire galbuie. are ochii tubulari orientati in sus, ca sa poata observa pestii care inoata deasupra.

(via enciclopedica)

Ei sunt Mary, Mungo, Midge si Slappy.

Patru pui de arici orfani stransi in jurul unei perii, pe care o confunda cu mama lor, sunt in grija lucratorilor de la New Forest Otter, Owl and Wildlife Park din Ashurst. Puii adora sa se joace in jurul unei perii si sa se frece de ea. Peria, folosita la curatarea unei curti, le aminteste prin miros de mediul natural, iar textura ei, de corpul mamei. Vazul lor este slab, astfel ca se orienteaza dupa miros si pipait. “Le plac mirosurile din natura, si sa se joace cu periile de curatat, cu pamant, frunze si ghivecele de flori, spune un ingrijitor. Trei dintre pui si-au pierdut mama cand ea a fost strivita de un camion, iar al patrulea a fost gasit singur printr-o gradina in miezul zilei. Proprietarul a asteptat sa vada daca isi gaseste mama, dar apoi l-a prins si l-a adus la parcul din Ashurst. Deocamdata sunt hraniti cu lapte praf amestecat cu mancare pentru pisicute, dar nu si carne de peste, placandu-le insa alte feluri de carne. Cand vor creste vor fi hraniti cu mancare pentru pisici, apoi vor fi eliberati in mediul natural, probabil in primavara, si se vor hrani cu melcii existenti din abundenta datorita vremii umede din acest an din Ashurst.

Pisicile sunt animale de casa foarte iubite. Acest tigru de camera isi permite aproape orice. De-a lungul a 5000 de ani, pisica domestica s-a strecurat pe furis, in liniste si discret in viata si inimile oamenilor. In vremurile stravechi, ele erau venerate, dar au fost si timpuri cand au fost arse pe rug sau imortalizate, ca obiecte asezate in mormintele egisptenilor, pe monedele grecesti si in mozaicurile romane.
Pisica e o mica zeita. Acum 5000 de ani, in Egiptul antic, pisica galbena - stramoasa pisicii domestice - era inaltata la rangul de zeita. Zeita Bastet avea corp de femeie si cap de pisica:

Ele vanau soarecii din hambarele de cereale ale egiptenilor; ranirea lor era interzisa, astfel cine omora o pisica platea cu viata. In familiile bogate, pisicile purtau podoabe, copiii mici aveau la gat medalioane de forma unui cap de pisica cu rol de a-i apara de dureri. Daca o pisica murea din cauze naturale, familia tinea doliu. Ea era imbalsamata si inmormantata de obicei intr-un sicriu de forma corpului de felina - deseori cu un soarece mumificat alaturi.
Dupa vreo 1000 de ani, pisicile au fost venerate si in China. Chinezii citeau ora exacta in ochii pisicii. In Italia au aparut prin 199 IHr, prindeau soarecii si in curand au ocupat intreaga Europa. In Evul Mediu insa, se spunea ca pisicile sunt in legatura cu diavolul si ca sunt prietenele vrajitoarelor. Astfel au devenit tapi ispasitori pentru tot felul de nenorociri: epidemii, copii asfixiati, apa de baut contaminata, casatorii esuate. Si azi oamenii se tem de pisicile negre. Daca una le taie calea, exista o superstitie ce spune ca asta inseamna ghinion, o zi ratata (credeti? )

In sec XIX, zoologul Alfred Brehm constata cu regret ca: pisica e considerata un animal viclean, fals, si multi oameni se comporta de parca ar fi niste muieri cu nervii slabi sau copii needucati, la vederea ei.
Pisicile sunt insa oricum, numai false nu. Daca nu se increde intr-o persoana, deodata ochii rotunzi devin oblici, arunca flacari, trupul i se inconvoaie si blana i se zbarleste.
Dar de ce atatia oameni se tem de pisici? Pisicile sunt individualiste, nu ele apartin omului, ci omul, pisicii. Ele nu pot fi domesticite precum sunt cainii. Pisicile sunt colocatari in casa, vin si pleaca oricand vor, casa este propriul sau domeniu, iar stapanul e”obiectul” din domeniul ei - pisica e un animal de casa neimblanzit.
Simpatia pisicii nu poate fi cumparata cu delicatese. Pisica isi daruieste simpatia dupa cum crede de cuviinta. Fata de straini, se afla la inceput in expectativa. Timida si inabordabila, ea nu se lasa convinsa sa salute amical. Candva o sa se intample si asta, dar doar daca va dori cu adevarat.
Se pare ca pisicile dispun si de un al 6-lea simt. El;e ghicesc starea de spirit a celor din jur, ba pot chiar anticipa o cearta. Atunci, se retrag imediat. La fel se intampla la cutremure si eruptii vulcanice, de aceea, taranii de pe langa Etna cresc pisici ca “alarme de eruptii vulcanice”. Presiunea subterana produce piezo-electricitate in roca de cuart. In apa freatica, acest curent determina ionizarea gazelor dizolvate. Acestea ies la suprafata ca aerosoli si formeaza nori. Daca animalele si oamenii inspira acesti aerosoli, se elimina hormonul nervos serotonina si apar tulburari fizice si psihice. In astfel de situatii pisica se comporta ciudat.
Pisicile nu au un limbaj si totusi ele pot sa comunice se pare celor ce le ingrijesc ce nevoi au. Nicholas Nicastro, de la Universitatea Cornell din New York, a descoperit ca ele pot sa joace cu pricepere pe corzile sentimentale ale oamenilor. Ele isi cer micul dejun cu miorlaituri prelungi, sau scot sunete scurte daca vor sa linguseasca, sunete care oscileaza in inaltime si inmoaie stapanului inima. Imediat, siretul tigru de camera primeste ceea ce doreste. Explicatia lui Nicastro e ca in decursul celor 5000 de ani omul s-a adaptat el insusi la comportamentul acestor pisici, al caror miorlait iti sfasie inima.
VAZUL
Pisicile vad de 7 ori mai bine decat oamenii. Lumina e reflectata ca intr-o oglinda de catre un strat de tesut in partea din spate a ochiului, a.i. cantitatile mici de lumina sunt intensificate, iar datorita acestui intensificator de lumina, pisicile pot vedea bine noaptea. La soare, pupilele se ingusteaza, devenind niste fante subtiri; in amurg se rorunjesc.Obiectele nemiscate sunt vazute neclar de catre pisica.
AUZUL SI SIMTUL TACTIL
Auzul pisicii e atat de precis, incat nu numai ca poate localiza un soarece la 10m departare, dar poate si sa aprecieze viteza cu care se deplaseaza. Auzul ei percepe sunete cu doua octave mai inalte decat cele pe care le poate percepe omul. Ele pot recepta ultrasunete de pana la 60000 Hz.
ARTA DE A CADEA
Pisica are un simt al echilibrului mult mai bun decat omul, cand cade, pozitia ei este transmisa centrului echilibrului din urechea interna, sunt puse in miscare mici cristale si lichide, perisorii vibratili transmit informatia la creier si astfel ea se roteste si cade in picioare, pe labute. In acelasi timp, pisioarele actioneaza ca niste amortizoare; scheletul delicat, dar elastic al pisicilor permite aterizarea fara raniri.
MUSTATILE-RADAR
Sensibilele fire de par din mustati sunt prevazute cu aprox. 200 de fibre nervoase, care functioneaza ca un sistem radar. De aceea, pisicile nu se lovesc de obiecte nici in intuneric absolut.
PISICA-un vindecator
Torsul pisicii ajuta la vindecarea mai rapida a ranilor. Undele sonore declanseaza procese vindecatoare in tesutul osos, si s-a stabilit ca si la om sunetul stimuleaza dezvoltarea oaselor - se este posibil sa fie adecvat si in tratamentul osteoporozei.

~~

Ce animal de casa preferat aveti? Ce animal domestic aveti acasa? Va plac pisicile? De ce?

LINKS

pisicuta animata

poze amuzante

(via enciclopedica)