.:: UnderWay ::.

Salutare tuturor! Imi cer mii de scuze pentru absenta indelungata, nu am mai scris nimic de atata timp. Am vazut persoane care intreaba: “care voi?”. Si intreaba pe buna dreptate, eu chiar nu am mai activat pe aici, vad ca s-au schimbat multe si in wordpress, nu cred ca mai imi trebuia mult si il uitam. Am inceput sa scriu o povestire, sunt curios ce va iesi. Alatur si primele randuri din ea acestui articol, desi s-ar putea ca si acestea sa fie schimbate in lucrarea finala. Astept comentarii si sugestii, poate chiar posibile continuari :

O noua zi. O noua dimineata. Aceeasi viata, derulata in alb si negru, un film romanesc prost facut de pe vremea comunismului se continua astazi intr-o nuanta de gri, ceva nemaintalnit pana acum…

Maria isi lua cafeaua, dulceaga (la fel ca ea, cum ii spunea fostul ei iubit), si se indrepta agale spre un fotoliu, tinand cana de cafea cu ambele maini si foarte aproape de piept. Gestul asta ii dadea o
senzatie de caldura, se simtea parca protejata de acel obiect, de lichidul din el… Si parca dimineata asta era altfel, totul parea altfel… Poate datorita faptului ca era sambata?! Nu era asta, trecusera foarte multe sambete, duminici, luni, si restul zilelor dar mai toate fusesera fara prea mare importanta. De cand se despartise de prietenul ei totul parea mai greu, dar acum se simtea altfel. Avea de gand sa isi inceapa ziua intr-un mod linistit, sa asculte muzica, sa citeasca si sa isi savureze cafeaua. Pentru ca asta facea, o savura. Statea si cate doua ore la o cana de cafea, pana incepea foamea sa ii dea tarcoale, si trebuia sa se duca in bucatarie sa isi prepare ceva. Asemenea momente o enervau, pentru ca se intamplau exact atunci cand lectura era mai interesanta, si trebuia sa renunte pentru a manca. Cateodata mai ignora foamea si isi continua cititul pana cand actiunea lua o turnura mai plictisitoare si putea lasa cartea pe mai tarziu. Se aseza in fotoliu cu o carte pe care o cumparase recent, isi puse cafeaua alaturi de ea, pe o masuta pe care o trasese in dreapta fotoliului pentru a putea lua cu usurinta cana. Asa castiga mai mult timp pentru citit si pe langa asta nu pierdea randul. Deschise cartea pentru prima data, chiar daca o cumparase acum cateva zile si a avut tot felul de ocazii sa o citeasca. Pur si simplu nu a simtit pana azi nevoia sa citeasca din ea. Parea o buna evadare, vroia sa scape de locurile si cenusiul bucurestean prin lectura. O buna terapie pentru destul de multe persoane cu o imaginatie dezvoltata. Se aventura in universul romanului, si de data asta nu simti foamea. Totul se derulase foarte repede, nu isi dadu seama cum se scursera patru ore, cafeaua era neatinsa si nu avea senzatia de foame pe care ar fi trebuit sa o aibadupa atata timp. Totusi s-a dus in bucatarie, a mancat putin si s-a hotarat sa iasa la o plimbare prin orasul pe care il cam ura, dar in care era nevoita sa locuiasca din cauza serviciului.

Istoric

In vremurile de demult, existau numeroase mancaruri pe care crestinii adevarati nu le puteau manca, in timpul marelui post dinaintea Pastelui, cum ar fi peste, grasimi, oua, produse lactate. Asa ca, pentru ca nimic sa nu se strice in timpul celor 40 de zile ale postului, martea dinainte se obisnuia sa se consume tot ce era prin casa si s-ar fi stricat in urmatoarele zile.
Asa a aparut un fel de mancare ce sa incorporeze toate ouale, grasimile si laptele la care li s-a adaugat si putina faina. Si li s-a zis: clatite.
In lume exista adevarate intreceri ale clatite, ce au inceput candva pe la 1445. Se zice ca o femeie ce se uitase pregatind clatite in bucatarie in acea zi de marti de care ziceam mai inainte, a auzit deodata clopotele chemand oamenii la biserica. Femeia a iesit repede din casa si-a alergat tot drumul pana la biserica, imbracata in sort si tinand in mana tigaia. Din 1950 dateaza o cursa intre Olney din Marea Britanie si Liberal din Kansas, care urmarea descoperirea celui mai rapid in producerea clatitelor. In 2002 orasul Liberal avea 24 de victorii, iar Olney doar 24.
Relativa usurinta in prepararea lor pe soba si aragaz a dus la o mare varietate de clatite in lume. Clatitele garmane si frantuzesti, cu oua si batute bine, erau coapte in foite subtiri umplute apoi cu creme, dulceturi si umpluturi felurite savuroase. Unele feluri sunt coapte crocant si apoi imbibate in sosuri de unt, zahar, suc de citrice si lichior.
Clatitele rusesti sunt destul de crocante si servite cu smantana si caviar sau umplute cu branza sau gem. Tortilla mexicana avea umplutura de fasole si carne si se servea cu sos de tomate. cele americane sunt mai groase si se servesc cu siropuri.

Clatite flambate

De la clatitele simple traditionale umplute cu dulceata la cele mai exotice, gasiti pe net o multime de retete. Noi va aratam ceva deosebit: clatite flambate. Ingredientele sunt cele obisnuite pentru clatite. Dupa ce le-ati preparat, tineti-le la cald intre doua farfurii asezate deasupra unei cratite in care fierbe apa.
Aveti nevoie de: 25g unt fara sare, 50g zahar pudra, sucul de la 2 portocale, sucul de la o jumatate de lamaie, 2-4 lingurite lichior de portocale si de o lampa de spirt sau o tigaie obisnuita. Topiti untul, inglobati apoi zaharul pudra, pe un foc mic pana se caramelizeaza capatand o usoara culoare aramie. Adaugati sucul de citrice, si amestecati pana obtineti un sos consistent. Puneti in tava o clatita, impaturiti-o de 2 ori, impingeti-o spre margine, apoi repetati cu toate. Cand toate sunt cufundate in sos, adaugati lichiorul de portocale si dati-i foc, dupa ce s-a incalzit bine. Scuturati usor tava pentru ca lichiorul sa se amestece cu sosul. Asezati clatitele pe un platou si turnati si sosul deasupra, apoi serviti-le.

[Serviti o portie cu Jack Johnson ]

A aparut Tattoo Magazin, prima revista romaneasca de pe net despre modificarea corporala. Scopul revistei este sa promoveze acest fenomen la noi in tara, si sa ajute persoanele interesate de el sa-si formeze o idee cat mai corecta.

Aceasta revista va aparea lunar, si va cuprinde: interviuri, articole despre body-art, o sectiune de muzica, modele de tatuaj gratuite si galerii foto cu cele mai bine realizate tatuaje facute de artisti din intreaga lume. Pe site mai puteti gasi si un forum, unde puteti lasa intrebarile voastre.
Primul numar este un fel de Tattoo 101, de la istoria tatuajului pana la modalitati de realizare a unor modele si conditiile de igiena necesare pentru un tatuaj.M-a impresionat mult versiunea pdf a revistei, care mi se pare mult mai buna decat cea de pe site, iar faptul ca e o revista gratuita, aparuta din pura pasiune, mi se pare un lucru nemaivazut la noi, in Romania.

Se spune ca avansam… Pe ce planuri avansam de fapt? Mari schimbari nu au mai avut loc de cativa ani. Pe planul web se vorbeste de Web 2.0, in care ne aflam in momentul actual. Deja a devenit un trend sa faci parte dintr-o retea de social networking sau sa ai blogul propriu, pe care multi il doresc semi-transparent, unealta foarte buna pentru a descoperi personalitatea autorului. Web 2.0 deja si-a atins apogeul, mari schimbari nu mai au loc, as putea spune ca se afla in declin. Sunt curios ce va aduce Web 3.0, asa-zisul web semantic. Prea curand nu vom avea parte de el, poate prin 2010, cel putin sa vedem aplicatii(pentru ca sincer, nu mai putem numi site-uri acele “entitati” ce vor popula netul atunci) revolutionare, produse de minti inteligente, sa poata face netul atragator, si sa dea nastere unui nou boom “webologic”:).

Sa o luam pe partea literara: consider ca Pc-urile au inceput sa dauneze. Am impresia ca treptat-treptat o sa uitam sa mai scriem de mana, iar stilourile si pixurile vor fi niste obiecte de muzeu. Semnaturile de pe acte probabil vor fi ceva in genul unor coduri de bare, sau mai stiu eu ce, coduri unice fiecarei persoane. Deja scriitorii se duc cu “manuscrisele”(daca mai pot fi numite asa, cred ca ar tb sa le numim “tastoscrise”, sau “keyboardwrites”) la editorii lor pe dischete sau cd-uri. Pierdem in pasi mici caligrafia?! Uitam ce frumos arata un text scris de mana? Deja pierdem un timp indelungat in fata monitorului, si citim carti sau ziare electronice. Eu unul nu ma simt la fel de bine ca atunci cand am in mana o carte, ii simt mirosul de hartie proaspat tiparita, si e un deliciu pentru ochi, pana la urma. Mai ales ca o carte poate fi purtata peste tot, si nu e chiar asa daunatoare vederii. Oricat ar spune producatorii de monitoare(fie LCD, fie CRT) ca monitoarele lor sunt cu nivel redus de radiatii, si alte aberatii(am facut rima) tot pot dauna.

Mai nou, unele facultati incurajeaza acest fenomen de “uitare” a scrisului de mana. Examenele sunt formate din teste grila, si sunt date pe computer. E mult mai rapid, si mai usor pentru profesori, pentru ca nu isi mai bat capul cu corectarea unui numar mare de lucrari, dar asa ceva nu face decat sa promoveze lenea. Pentru ca un test scris cu siguranta ar avea un grad de dificultate mai mare, si ar fi mai greu de “pacalit”. Testele electronice pot fi foarte simplu pacalite: inchiderea si redeschiderea programului rezolva totul;).

Nu stiu, cred ca am umplut ceva randuri degeaba, dar am avut o pana totala de inspiratie, si am simtit ca ar trebui sa scap de piatra asta de pe suflet:)). Asa ca… imi cer scuze pentru alegerea neinspirata a subiectului

—————-
Now playing: Filur - Platypus Groove (1.FM - The Chillout Lounge)
via FoxyTunes

• Taumatawhakatangihangakoauauotamateapokaiwhenuakitanatahu este numele unuia dintre dealurile din Noua Zeelanda, si inseamna “locul unde Tamatea, omul cu genunchi mari, care urca, cobora si inghitea muntii, cunoscut si ca ‘mancatorul de pamant’ ii canta din flaut iubitei sale”
• Cel mai lung nume de oras din lume e Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwylllantysiliogogogoch. Inseamna “Biserica Sf Maria in lumina alunilor albi langa rapida valtoare a Sf Tysilio de la pestera rosie”
• In “Cartea Recordurilor” castigator este numele Bangkok-ului in limba Thai: Krungthepmahanakonbowornratanakosinmahintarayudyayamahadiloponoparatanarajthaniburiromudomrajniwesmahasatarnamornpimarnavatarsatitsakattiyavisanukamphrasit. Tradus, inseamna de fapt istoria orasului, mai mult decat un simplu nume.

Parerea voastra este importanta pentru noi!

De aceea, ne-am hotarat sa facem un mic sondaj de opinie. Ne intereseaza in special preferintele voastre, ca vizitatori ai acestui blog. Cea mai importanta intrebare pentru noi este: “Ce ati vrea sa cititi intr-un viitor nu prea indepartat pe Underway?”(… de fapt raspunsul ne intereseaza). Va rugam, lasati-va comentariile, le asteptam cu nerabdare!

Avem si un sondaj de opinie pe polldaddy, vrem sa stim ce categorie va trezeste interesul intr-un mod special. Click aici pentru sondaj.

Multumim!