.:: UnderWay ::.

1. Te iubesc

Totul in mine

e cer, in toate unghiurile

ingemanate in trunchi.

Te iubesc, spatiu fara hotare,

incremenit in noaptea-nstelata,

cu flacari tasnind din inima cerului,

si cuvinte adanci, parguite ca merele

acelui mistic pom in extaz.

***

2. Miracol in natura

In Schatland, in jurul casei,

cresc albe, sute si mii de margarete,

si infloresc atat de frumos

sub cerul smaltat de stele,

incat, privite de sus, dintre ele,

par tot stele albe

margaretele.

~ Jens August Schade ~

***

3. Poetul

iti voi spune acum
ce e poetul:

ceata plutind
la marginea zarii,
esenta a ceea ce-a fost,
iar fruntea -
dara de lumina
in bezna.

obositi,
ochii lui, asteptand
ceea ce nu stie
daca-i aievea sau nu,
ochii nu o data orbiti
de soarele
dindaratul negurii.

poetul plange
pana ce negura
toata se risipeste,
linistindu-si pleoapele arse
de asteptare.

poetul nu e
nici nebun si nici intelept,
el, vesnic alege intre
dorul de viata
si eternitate.
~ Gustav Munch-Petersen ~

In septembrie 1522, Capitanul Sebastian del Cano se intorcea din Spania, incheind calatoria in jurul lumii intreprinsa de Magellan. Magellan a murit la jumatea calatoriei de trei ani, in timpul unei lupte cu nativii din Filipine. Din cele 5 nave si aproximativ 270 de oamnei care au pornit la drum, doar o nava si 17 oameni s-au intors teferi acasa. Dar “Victoria” era incarcata de mirodenii si de descoperiri de pamanturi, drept pentru care del Cano a primit o pensie, insigne, si a fost premiat cu un glob avand inscrise cuvintele “tu esti primul care m-ai strabatut roata”

Printre supravietuitori era si Antonio Pigafetta, un turist italian care avea sa aduca o mare contributie la literatura de calatorie. Se stiu putine despre Pigafetta, dar la acea vreme era angajat al curtii spaniole, indeajuns de aventurier ca sa porneasca in calatorie alaturi de Magellan, si avand destul de multe relatii. Desi repudiat de catre del Cano la intoarcere, Pigafetta s-a prezentat si el inaintea lui Charles V, aducand “nu aur, sau alte obiecte pretioase demne de un asemenea conducator” ci “o carte scrisa de propriile sale maini, in care sunt povestite toate intamplarile din prima pana in ultima zi a calatoriei”. Cartea e cunoscuta acum drept “Calatoria lui Magellan”. Povestea primei calatorii in jurul lumii, cuprinde numeroase detalii exotice si exploratoare. Cele mai grele momente au venit chiar din interior: rebeliune, carente de vitamina C, infometare, cand au mancat doar sobolani, chiar rumegus, si prelatele din piele de bou (pe care le frigeau dupa ce in prealabil erau marinate, tinute in apa de mare timp de 5 zile. Pe pamanturile unde au debarcat au fost intampinati de canibali, giganti cu picioare uriase (patagonieni, “oameni cu picioroange”, ce isi umpleau incaltamintea cu paie ca sa le tina de cald), si alte minunatii asemenea. Dar Pigafetta nu era deloc prost:

‘Batranul capitan din Molucca le-a zis ca in apropiere era o insula numita Arucheto, pe care traiau barbati si femei mici de statura, cu urechi uriase, pe una sprijinindu-se, cu cealalta acoperindu-se, goi, buni alergatori, care traiau in pesteri subpamantene, mancatori de peste, coaja de copac, si ceva ce creste in interior ca un fel de coriandru, ce se numeste ambulon. Exploratorii n-au poposit acolo din cauza curentilor, si au considerat aceste informatii drept prostii de neluat in seama.’

Charles n-a prea fost impresionat, si Pigafetta nu a primit mai mult decat salariul ce i se cuvenea, niciun alt onor. Si-a dus povestirile in Portugalia si apoi la Curtea franceza, unde a fost mai bine primit, iar in Italia papa a fost atat de impresionat incat i-a dat resedinta pe timpul cat ii trebuia sa isi pregateasca manuscrisul pentru a fi publicat. Pigafetta a lucrat la el o vreme, apoi s-a plictisit si a cautat o noua aventura, unoscandu-l pe Philippe Villiers de l’Isle-Adam, din ordinul de Rhodos, a devenit ajutor de cavaler, si se crede ca a murit in lupta cu turcii. Pe de alta parte, capitanul del Cano a avut numeroase probleme la randul sau, cele doua femei cu care a avut copii amenintandu-l cu moartea, astfel incat i-a cerut regelui o garda personala inarmata - si a plecat din nou pe mare. A murit de scorbut in 1526, nu inainte de a-si trece nava prin Stramtoarea lui Magellan pentru a doua oara.

Alimentatia si fumatul

Pentru ca sunt fumator de 10 ani si am incercat sa ma las de fumat utilizand tot felul de medicamente si tratamente naturiste fara rezulate majore, m-am decis sa apelez la un medic nutritionist. Sunt pe culoarul din fata cabinetului sau. Rasfoiesc o brosura si imi sting ultima tigara chiar inainte sa ma primeasca.
Reporter: Buna ziua si va multumesc ca ne-ati primit.
Doctor Ion Constantinescu: Cu mare placere.
Reporter: Pentru inceput, spuneti-ne la ce boli sunt expusi cei care fumeaza?
Doctor Ion Constantinescu: Fumatorii prezinta un risc mare de boli cardiace, de cancer de plamani, gura, gat, stomac, pancreas, colecist, cervix, rect, si de o forma de leucemie. Cam jumatate mor din cauza fumatului, in timp ce majoritate sufera de simptome ca indigestie.
R: Ce sfat le dati?
IC: Cel mai bun sfat este renuntarea completa la fumat, dar pentru cei care nu o fac, o schimbare in dieta ar putea contracara unele consecinte periculoase.
R: O limitare a daunelor?
IC: Da. Viata stresanta, alimentatia deficitara, consumul mare de grasimi, alcoolul si sarea cresc riscul fumatorilor de a face boli severe. O alimentatie sanatoasa poate reduce daunele.
R: Cum?
IC: S-a constatat ca fumatorii au nevoie de o cantitate de vitamina C mai mare ca nefumatorii, 80mg/zi, fata de 40mg. Cea mai plauzibila explicatie este ca vitamina e folosita de organism pentru neutralizarea radicalilor liberi din fumul de tutun. Testele au aratat ca ei au cu 30% mai putina vitamina C in sange ca nefumatorii. Si deci trebuie sa manance multe fructe si legume proaspete pentru a-si asigura un aport corespunzator.
R: Auzisem ceva si despre vitamina E ca este un antioxidant.
IC: Desigur. Vitamina E - din germenii de grau, avocado, uleiuri vegetale, seminte si fructe oleaginoase, care sunt toate dense energetic si ar trebui consumate in cantitati mai mari, si substantele fitochimice - compusi din plante cu roluri fiziologice in organism, cum ar fi: pigmentii carotenoizi, bioflavonidele, care neutralizeaza radicalii liberi si protejeaza fumatorii.
R: Unde le gasim, in ce alimente?
IC: In fructe si legume viu colorate, ca spanac, cartofii dulci, piersici, toate fructele si legumele, de fapt… citrice, struguri, mere, ceapa. Doza zilnica recomandata de beta-caroten nu trebuie sa depaseasca insa 7 mg.
R: De ce alte vitamine mai e privat organismul?
IC: Ar mai fi vorba de vitamina B, necesara pentru eliminarea cianurii din fum. Vitaminele B se gasesc in maruntaie, cereale, carne macra, peste si fructe de mare.
R: Bine, dieta ajuta. Dar as vrea sa pot sa nu mai fumez.
IC: Nu e niciodata prea tarziu sa ne lasam de fumat. Sechele raman, insa, peste ani, precum riscul mai mare de accidente cerebrale. Multi fumatori se tem ca se vor ingrasa daca renunta la tigari; se stie ca nicotina scade apetitul si inhiba papilele gustative, creste rata metabolismului, si unele persoane se ingrasa dupa ce renunta. Remediul e reducerea consumului de alimente grase cand ne lasam de fumat, si inlocuirea lor cu alimente bogate in amidon, ca pastele si cartofii. Nu inlocuiti fumatul cu o alta adictie, ca dulciurile. Mai bine consumati fructe.
R: Exista o dieta ce sa ne ajute sa renuntam la fumat?
IC: Da. Scaderea ritmului de excretie a nicotinei prin rinichi, prin cresterea alcalinitatii dietei, reducand consumul de alimente acide. Eliminarea proteinelor (din carne, oua, peste, cereale) in primele zile, desi puteti consuma moderat produse lactate care constin calciu (cu efect alcalin). In acelasi timp trebuie sa consumati multe legume si fructe ce contin magneziu si potasiu. Nu e sigur ca veti reusi, in unele cazuri insa a dat rezultate, usurand situatia celui ce se lupta sa renunte la tutun.
R: Multumesc pentru timpul acordat.
IC: Sper sa va fi fost de folos. Sper sa reusiti. Tutunul nu foloseste la nimic. Vointa e primul factor.
R: Aveti mare dreptate.

In fiecare saptamana sau cam asa vom publica o fotografie interesanta, inedita, bine realizata, artistica, amuzanta, deosebita. Pentru inceput, iata…

Hungry Horse
de Christopher Pethick

Calutul infometat, vazut de la nivelul ierbii, din perspectiva insectelor. Hehe, o perspectiva pe care si eu am incercat s-o surprind de mai multe ori.

Iata-le:

1. Foloseste timpul unui total necunoscut (cititorul) in asa fel incat el sau ea sa nu simta ca si-a pierdut timpul
2. Da-i cititorului macar un personaj cu care sa se identifice
3. Fiecare personaj trebuie sa doreasca ceva, chiar si daca doar un pahar cu apa
4. Fiecare fraza trebuie sa indeplineasca o cerinta din doua posibile - sa dezvaluie caracterul unui personaj sau sa avanseze actiunea
5. Incepe actiunea cat mai aproape de sfarsit posibil
6. Fii sadic. Nu conteaza cat de dulci si inofensive sunt personajele tale principale, fa sa li se intample lucruri ingrozitoare - in asa fel incat cititorul sa vada din ce stofa sunt croite
7. Scrie astfel incat sa satisfaci o singura persoana - daca deschizi fereastra si faci dragoste cu toata lumea, ca sa zicem asa, povestirea ta o sa faca pneumonie
8. Da-le cititorilor cat de multe informatii cat mai repede posibil. La naiba cu suspansul. Cititorii trebuie sa inteleaga ce se intampla, unde si de ce, incat sa fie capabili sa termine povestea ei singuri, daca s-ar intampla ca gandacii sa manance ultimele pagini ale cartii

Pestii luminosi

Aceasta grupa de circa 250 de specii include cativa dintre cei mai comuni pesti de apa sarata. majoritatea traiesc in oceane, la mare adancime, si sunt rareori vazuti. au o diversitate de forme si dimensiuni, insa toti au dinti articulati si randuri de organe luminoase pe corp. aceste specii se hranesc cu alti pesti sau cu mici animale ce plutesc in plancton. ei traiesc in toate oceanele de pe glob.

Bioluminescenta
lumina soarelui e absorbita de apa marii: cu cat adancimea e mai mare, cu atat e mai intuneric (la peste 1000 m, apa e neagra).. in aceste conditii, multi pesti produc propria lumina, folosita pentru a tine legatura intre ei sau pentru a ademeni prada. alte vietati luminescente sunt meduzele, molustele si insectele. fenomenul producerii de lumina de catre fiintele vii se numeste bioluminescenta. unele animale lumineaza cu tot corpul, altele au organe luminescente pe care le pot aprinde si stinge. lumina e produsa de o proteina numita luciferina, ce straluceste atunci cand e descompusa de oxigen. pestii luminescenti din Oceanul Indian folosesc bacterii pentru a produce lumina.

Pestele cu gura tepoasa (cyclothone, 6cm)
acesti pesti de apa adanca sunt considerati cei mai numerosi pesti de apa sarata de pe glob. ei se hranesc cu mici animale planctonice si au maxilarele prevazute cu tepi care-i ajuta sa-si culeaga prada. pe partea ventrala au organe luminoase.

Pestele-vipera (Chauliodus sloani, 30cm)
isi datoreaza numele coltilor lungi care se ridica din maxilare chiar si cand gura este inchisa. El are un corp subtire, negru ca smoala, iar una dintre inotatoare este prevazuta cu un spin lung cu varful luminos, folosit pentru a ademeni alte animale. poate inghiti animale aproape la fel de mari ca el. stomacul lui are un invelis inchis la culoare, impiedicand lumina de la prada inghitita sa fie remarcata de alti pradatori.

Toporul de argint (Argyropelecus aculeatus, 7,5cm)
in urma cu 50 de ani, cand sonarul a fost folosit pentru prima oara la cercetarea fundului marii, cercetatorii au detectat ecouri care pareau sa urce la suprafata in timpul noptii si sa coboare ziua. acestea proveneau de la bancuri de Argyropelecus de mare adancime, care noaptea se hranesc cu plancton. ei au corpul foarte ingust si argintiu, partea abdominala fiind prevazuta cu o carena ascutita, la fel ca taisul de topor. pestele tine legatura cu specia lui cu ajutorul unor siruri de lumini care, vazute de dedesubt, dau o stralucire galbuie. are ochii tubulari orientati in sus, ca sa poata observa pestii care inoata deasupra.

(via enciclopedica)